La doar 31 de ani, antrenorul Cătălin Ştefănescu se poate lăuda cu o experinţă profesională deloc de neglijat. Doctor în Ştiinţa Sportului şi Educaţiei Fizice, posesor al licenţei de antrenor AA, obţinând la fiecare dintre examenele de licenţiere susţinute printre cele mai mari punctaje din ţară, devansând mulţi antrenori cu ştate vechi în baschetul românesc, Cătălin Ştefănescu a condus naţionala de baschet senioare 3×3 în calificările Europe Cup, echipă calificată în faza următoare ce se va desfăşura la Paris, va participa, tot în calitate de antrenor principal cu echipa naţională 3×3 feminin U23 la Nations League ce se va desfăşura în Lituania pentru ca ulterior, din postura de antrenor asistent să participe cu echipa natională de 5 la 5 U18 Masculin la Turneul European din Slovacia.

Reporter: Cătălin Ştefănescu, veţi avea o vacanţă competiţională în baschetul la nivel de club foarte activă şi cu provocări diferite. Am citit un articol în presa naţională de specialitate redactat după turneul de calificare la Europe Cup faptul că o nouă calificare la Jocurile Olimpice a Naţionalei feminine de 3×3 în 2024, după cea de la Tokio nu este considerat un obiectiv prea îndrăzneţ. Care sunt perspectivele acestei generaţii?

Cătălin Ştefănescu: Trebuie menţionat faptul că lotul de jucătoare cu care am participat la competiţia desfăşurată chiar la Constanţa este unul foarte tânăr, sportivele având vârste cuprinse între 20 şi 23 de ani. Într-adevăr, jocul şi atitudinea fetelor au fost încurajatoare şi cu rezultate pe măsură care au provocat entuziasm în rândul specialiştilor. Într-adevăr, este o generaţie cu perspective reale de a face performanţă, atât în baschetul 3×3 cât şi în cel tradiţional, să-l numesc aşa, mai ales ţinând cont de faptul că două dintre jucătoare fac parte de ani buni şi din lotul naţional 5 la 5. Aşadar, vom avea această competiţie destinată jucătoarelor sub 23 de ani care va reprezenta un reper important în privinţa evaluării obiective şi exacte a obiectivelor pe care putem să le fixăm în viitorul apropiat. Un lucru este cert: am mare încredere în aceste fete şi sunt convins că într-un timp foarte scurt vor aduce rezultate pe măsura aşteptărilor.

R: Sunteţi implicat în Programul Federaţiei Române de Baschet intitulat Performbaschet care are drept obiectiv, pe lângă selecţionarea şi monitorizarea tinerelor talente ale baschetului din România şi formarea celor mai de perspectivă tineri antrenori. Povestiţi-ne puţin despre acest program şi cum aţi fost selectat.

Cătălin Ştefănescu: În 2019 am fost contactat de către coordonatorul acestui program, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi antrenori români, domnul Marcel Ţenter şi m-a întrebat dacă aş fi interesat să particip în cadrul Perform Baschet. După multe workshopuri şi teste practice şi teoretice, am rămas un număr de 10 antrenori în care Federaţia investeşte resurse umane şi materiale pentru a ne perfecţiona. Deşi în anii anteriori am mai lucrat la echipele naţionale U18 şi U16 masculin în calitate de antrenor asistent, convocările de anul acesta vin ca urmare a evaluărilor pe care antrenorii federali le-au făcut, mai ales pe parcursul ultimilor 2 ani de când programul Perform Baschet se desfăşoară într-un astfel de format.

R: Aţi menţionat faptul că aţi mai antrenat la echipele naţionale juvenile masculine. Totuşi, cariera în antrenorat aţi început-o la Galaţi la echipa de Liga Naţională Feminină pentru ca ulterior să antrenaţi doar la echipe masculine cu care aţi reuşit rezultate notabile: promovare în Liga Naţională cu CSM Ploieşti ca antrenor asistent, locul 3 urmat de Promovare în Liga Naţională cu CS Cuza Sport Brăila, scouter la Dinamo Bucureşti în Liga Naţională pentru ca ulterior, în ultimii doi ani competiţionali să ocupaţi funcţia de antrenor asistent al CSM Galaţi. Cum este trecerea de la baschetul feminin la cel masculin şi invers? Exista diferenţe?

Cătălin Ştefănescu: Într-adevăr, există destul de multe diferenţe, atât din perspectiva pregătirii, a dinamicii jocului, dar mai ales din punct de vedere al comunicării. Un antrenor din Euroliga Feminină spunea: “Băieţii joacă baschet pentru a fi fericiţi. Fetele joacă baschet dacă sunt fericite.” În ambele situaţii, consider că antrenorul trebuie să fie el însuşi, stăpân pe cunoştiinţele sale, iar sarcinile pe care le trasează jucătorilor, dacă se stabileşte o relaţie de respect reciproc, nu unidirecţional, vor fi uşor acceptate şi ulterior executate, indiferent dacă vorbim de sportivi sau de sportive. Asta consider că trebuie să facă antrenorul modern zi de zi, antrenament de antrenament, să creeze un climat propice performanţei, fără a neglija bineînţeles partea de conţinut a pregătirii.

R: În sezonul precedent, unul atipic pentru toate ramurile sportive, aţi condus aproape jumătate din meciurile echipei CSM Galaţi în calitate de antrenor principal, din considerente epidemiologice. A fost dificil ca din postura de antrenor asistent să preluaţi toate atribuţiile care ţin de pregătire şi de motivare a jucătorilor?

Cătălin Ştefănescu: Postura de antrenor principal nu a fost una nouă pentru mine. Într-adevăr, antrenorul asistent nu beneficiază de autoritatea pe care o are principalul, în primul rând din perspectiva funcţiei. Pentru o perioadă scurtă de timp, un joc sau două, psihologic vorbind, dacă echipa este condusă de altcineva decât antrenorul principal, jucătorii pot să aibă o reacţie de moment pozitivă, să joace mai dezinhibat decât de obicei, iar evoluţiile lor să fie peste măsura aşteptărilor. În sezonul precedent însă, nu a fost vorba doar de câteva jocuri ci de mult mai multe, împreună cu toată perioada de pregătire premergătoare acestora. Cum spuneam mai devreme, autoritatea nu este aceeaşi însă nu autoritatea ân sine este cheia succesului unui antrenor. Dacă urmărim, nu doar în baschet, în mai multe discipline sportive, antrenorii care reuşesc performanţe notabile sunt antrenor empatici, care înţeleg necesităţile şi dorinţele jucătorilor, creând astfel mediul propice performanţei de care vorbeam mai devreme, colaborând cu jucătorii, nu subordonându-i. În calitate de antrenor asistent care a preluat atribuţiile principalului, dacă informaţiile pe care le transmiţi jucătorilor sunt fundamentate şi bine argumentate, dacă ai cunoştinţele necesare, este foarte simplu să îi convingi despre faptul că echipa va beneficia dacă acele sarcini sunt corect executate. Aici consider că a fost cheia iar efectul se vede, pe de o parte în rezultatele obţinute şi pe de altă parte în calitatea jocului echipei care în condiţiile absenţei antrenorului principal a reuşit victorii importante împotriva Stelei, Târgu Jiu şi a pus probleme mari în cea mai mare parte a timpului de joc în toate cele patru meciuri disputate împotriva campioanei, U BT Cluj-Napoca şi a vicecampioanei CSM Oradea, prestaţii în general apreciate de oamenii din baschet.

Imagine

 

Sursa: Realitatea de Galati