Numărul turiştilor din Galaţi, în scădere, fiindcă nu exploatăm ceea ce avem. Croaziere pe Dunăre nu avem decât de ziua fluviului, iar cel mai important sit arheologic nu este deschis publicului.
Puţin peste 7.500 de turişti au vizitat judeţul Galaţi în luna aprilie a acestui an. Dintre aceştia, doar 751 au fost cetăţeni de peste hotare. S-a înregistrat o scădere a numărului străinilor care au vizitat Galaţiul cu aproximativ un sfert faţă de luna corespunzătoare a anului trecut. Din datele Direcţiei Judeţene de Statistică Galaţi reiese că 90,3 la sută din turiştii străini care au vizitat Galaţiul în aprilie 2019 au provenit din Europa. Patru la sută au venit din Asia, 3,6 la sută, din America de Nord, şi 2,1 la sută de pe alte continente.
Din păcate, potenţialul turistic al zonei, chiar şi acela care există, este insuficient exploatat.
Croaziere pe Dunăre nu există decât o dată pe an, de Ziua Dunării. În rest, preţul unui bilet, care, spun unele voci, ar ajunge la 70 de lei, ar fi prohibitiv, dacă s-ar încerca organizarea de cursă de către operatori privaţi.
De ce nu facem totuşi ceva pentru ca măcar vasele străine de croazieră care trec pe aici, să şi oprească, nu ne spune nimeni.
Cercetări arheologice în cadrul unui proiect european
Nu avem un program bine pus la punct de popularizare a castrului roman Tirighina Barboşi. Acolo, cu excepţia unui singur eveniment pe an, Festivalul Antic, nu se întâmplă deocamdată nimic.
Monument istoric de importanţă naţională, complexul arheologic Tirighina-Barboşi beneficiază din nou de cercetări arheologice preventive, se anunţa în martie acest an. Cercetările sunt necesare în cadrul unui proiect european. Prin acesta, până la 31 octombrie 2020, cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei trebuie restaurat, conservat şi pus în valoare.
Situl arheologic Tirighina-Barboşi se întinde pe o suprafaţă de circa cinci hectare. El cuprinde o concentrare de urme arheologice din epoci diferite (davă/aşezare dacică, castellum, castrum, aşezare romană, necropolă romană de incineraţie şi inhumaţie).
foto: Elsa Stavro
