O icoană făcătoare de minuni, renumită pentru darul de a aduce ploaia peste aşezările secetoase, se va afla, în perioada 1-14 august, în procesiune prin majoritatea parohiilor din judeţul Galați.
În Eparhia Dunării de Jos este deja tradiţie ca, în toată perioada postului Adormirii Maicii Domnului, să se organizeze o procesiune cu Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Adam, cunoscută şi ca „Sfânta de la Adam”. În acest an, 120 de parohii din județul Galați vor primi acest odor de mare preț aflat în patrimoniul sacru al Eparhiei Dunării de Jos.
Icoana va pleca de la Mănăstirea Adam miercuri, 1 august, la ora 5.30, spre parohia Fundeanu, urmând să treacă apoi, până pe 3 august, prin 40 de parohii ale protopopiatului Târgu Bujor.
„Sfânta de la Adam” va ajunge în oraş duminică
În protopopiatul Galați, icoana va fi prezentă în perioada 3-7 august. În primele două zile, va poposi în parohiile din satele şi comunele limitrofe municipiului, urmând ca duminică, 5 august, să ajungă în oraş, la parohia „Înălţarea Domnului”, din strada Constructorilor nr. 23, unde va rămâne între orele 5.00 şi 9.00.
După un periplu prin parohiile „Sf. Cruce”, „Sf. Daniil şi Ioan Iacob”, „Sf. Dumitru”, „Sf. Ştefan cel Mare” și „Mavramol”, icoana va porni, la orele 19.00, în pelerinaj către parohia „Precista”, unde va rămâne peste noapte în biserica parohială.
Luni, 6 august, icoana va fi tot în municipiul Galați şi va rămâne peste noapte în biserica „Sf. Ana”, din Micro 19. De marţi, timp de o săptămână, „Sfânta de la Adam” îşi va continua periplul prin parohiile din zona rurală a protopopiatelor Galaţi, Covurlui, Tecuci și Nicorești.
Slujbe la Mănăstirea Adam
Marți, 14 august, începând cu ora 7.00, icoana va reveni la Mănăstirea Adam, unde la ora 16.00 va fi oficiată slujba Privegherii, după care, la altarul de vară al mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va săvârși slujba Prohodului Maicii Domnului.
Icoana Făcătoare de Minuni de la Adam veghează viaţa creştinească de la Dunărea de Jos de la mijlocul secolului al XVI-lea, fiind adusă în anul 1559 de un călugăr din Răsărit. Ea a stat la temelia ridicării unui schit şi apoi, în anii 1652-1653, a Bisericii lui Adam Movilă.
