Ne furăm singuri…PET-ul? Sau despre cum românii nu își separă deșeurile. La aproape jumătate de an de când suntem obligați prin lege să colectăm selectiv, România rămâne corigentă.
Deși sub zodia ordonanțelor de urgență, modificările aduse legilor precedente din 2015, 2011 și implicit 2005 au fost bine primite, în ideea în care românii aveau să își colecteze selectiv deșeurile și mediul înconjurător ar fi fost mai curat, protejat, dar și industria de procesare a gunoaielor aveau să ajute la asta. Sau nu.
În continuare deșeurile umede menajere sunt aruncate în pubelele pentru carton, PET-uri avem să găsim pe langă alte pubele, iar procesul de selecție a rămas acolo unde a fost impus: în Monitorul Oficial.
Textul modificat de lege spune că trebuie ”să asigure colectarea separată pentru cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale”, iar data de 30 iunie 2019 a fost termenul limită pentru adaptarea sistemului de colectare în fiecare zonă constituentă a țării.
Într-un reportaj al BBC, o firmă de prelucrare a deșeurilor reciclabile importă gunoaie din UE, pentru a putea funcționa în continuare. Colectarea selectivă a acestora este atât de scăzută încât pune în dificultate procesul de neutralizare al gunoaielor, acesta fiind adaptat să primească deșeuri selectate. Întrebați de reporteri, românii recunosc senini că nu își separă gunoaiele, o doamnă argumentând „tot degeaba”.
Impactul plasticului, al sticlei și hârtiei pentru pamânt și pânza freatică este deja o sentință ce rulează în surdină. Soluția sentinței sunt biodegradabilele, dar și acestea având viciile lor ascunse. Site-ul pe teme de mediu al Națiunilor Unite în diferitele articole atenționează asupra efectelor plasticului pe sol și implicit al pânzei freatice. Aceștia susțin că microplasticele (particule de plastic dezintegrat mai mici de 5 mm) odată pătrunse în sol ajung în lanțul alimentar al omului. Substanțele chimice eliberate, de exemplu ftalații sau BPA-ul dau afecțiuni din sfera dereglărilor hormonale. De asemenea, nanoparticulele (bucăți de plastic sub 0,1 micrometri) odată ajunse în organism pot crea blocaje circulatorii ori inflamații.
