În tradiția poporului român, pe 24 februarie, este celebrat Dragobetele, patron al iubirii, dar și al păsărilor. Începând din această zi înaripatele nemigratoare se strâng stoluri, se împerechează și își construiesc cuiburi, de unde și numele de „Logodna păsărilor”. Pentru că în această zi încep să apară primele semne ale reînvierii naturii, lui Dragobete i se mai spune și Cap de Primăvară.
Dragobetele este zeul dragostei din panteonul mitologiei româneşti. Acesta este reprezentantul dragostei pure, sărbătorit odată cu venirea primăverii, când natura se trezeşte la viaţă.
Celebrarea zilei lui se făcea la sate, în perioade diferite de la zonă la zonă, în funcţie de ritmul împrimăveririi. Perioadele respective erau 24 – 28 februarie sau 1 – 25 martie.
Legendele spun că Dragobete este fiul Babei Dochia şi cumnatul lui Lăzărică, acesta din urmă fiind un străvechi zeu al vegetaţiei.
Se mai crede despre Dragobete că ar fi fost un tânăr frumos şi bun, care inspira dragoste curată fetelor.
În ziua de Dragobete se spunea că natura se trezeşte la viaţă, păsările cerului se strâng în stoluri, se împerechează şi încep să-şi facă cuiburile. Acum fetele şi flăcăii îşi puteau arăta în faţa întregii comunităţi alesul sau aleasa inimii.
Tot în această zi, dacă era vreme frumoasă, tinerii se îmbrăcau de sărbătoare, se adunau pe categorii de vârste şi porneau prin sat strigând: „Dragobetele sărută fetele”, înspre dealurile din preajmă sau înspre pădure pentru a culege primele flori de primăvară. În timp ce fetele culegeau flori, băieţii strângeau lemne pentru a aprinde apoi un foc mare, în jurul căruia se adunau şi povesteau.
Înspre amiază, când focurile se stingeau, fetele porneau în goană spre sat, fiecare fiind urmată de băiatul care o îndrăgea. Dacă acesta reuşea să o prindă avea dreptul să o sărute în văzul tuturor şi erau consideraţi logodnici, timp de un an de zile, până la următorul Dragobete.
În Dobrogea fetele şi nevestele tinere strângeau în ziua de Dragobete zăpada netopită şi-şi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, spre a-şi păstra frumuseţea.
Sursa: Realitatea de Constanta
