Un nou val de scumpiri îi afectează pe români. Impactul majorărilor de preț va fi atât de puternic, încât analistul Petrișor Peiu compară asta cu „Experimentul de la Pitești”, doar că la o scară mult mai mare.
„Experimentul de la Pitești” a fost o încercare a Securității de a reeduca forțat deținuții politici din perioada comunistă. Început în anul 1949, la închisoarea de la Pitești, planul avea ca scop real distrugerea rezistenței morale a celor ce se opuneau regimului.
Experimentul grotesc presupunea ca indivizilor să li se șteargă identitatea și să li se dea una nouă, supusă bolșevicilor.
Astfel, după eliberare, deținutul urma să adopte un comportament pe placul regimului. Tranziția se realiza prin sute de ore de tortură fizică și psihică. Pe parcursul celor trei ani, cât a durat acest „program de reeducare”, au fost supuși la chinuri groaznice zeci de opozanți ai regimului comunist.
Românii urmează să achite cu pâna la 85% mai mult pentru energia electrică de la 1 ianuarie. Prin urmare, prețul de pe factură ar urma să ajungă la 1,6 lei/kWh. Astfel, oamenii ar putea achita mai mulți bani pentru lumină și căldură, dar înghețând de frig în case.
Iar dacă situația nu era destul de grea pentru români, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a considerat că e un context prielnic pentru a porni un război împotriva centralelor de apartament.
Iar dacă situația nu era destul de grea pentru români, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a considerat că e un context prielnic pentru a porni un război împotriva centralelor de apartament.
Motivul din spatele acestei propuneri ar fi poluarea masivă care se intensifică în perioada iernii, când locuințele sunt încălzite. Analistul Petrișor Peiu avertizează că o astfel de măsură ar presupune ca românii să plătească în continuare facturi uriașe la întreținere, dar să înghețe în case. Chiar dacă poluarea este o problemă la nivel mondial, interzicerea centralelor de apartament nu pare o măsură care ar putea fi îmbrățișată de cetățeni.
„Stimate domnule ministru Tanczos Barna, ce-ar fi ca, înainte să le interzici românilor (și maghiarilor din România, deopotrivă) centralele de apartament, să renunți matale la bolidul ministerial și să mergi cu metroul sau cu autobuzul la birou? Și să denunți despădurirea ilegală și scandaloasă a pădurilor din Harghita și Covasna? Sau ce-ar fi să ne dai matale un exemplu demn de urmat și să tremuri, în rând cu poporul căruia vrei să-i impui asemenea aberații, prin blocurile bucureștene neîncâlzite de către conductele găurite ale lui Nicușor? Și să plătești facturile uriașe plătite de bucureșteni pentru o căldură de care nu se bucură sau pentru apa caldă pe care o primesc doar dimineața și vinerea?”
Având în vedere că România se afă pe penultimul loc în ceea ce privește emisiile de CO2, ideea UDMR-istului nu pare cea mai potrivită.
România se află în coada clasamentului european și în ceea ce privește consumul de energie pe cap de locuitor, sub două tone de țiței; asta în timp ce media europeană este de peste trei tone per locuitor. Potrivit analistului Peiu, motivul este evident: românii plătesc cele mai mari facturi la energie electrică din Uniunea Europeană.
Și graba României de a renunța la cărbune până în anul 2032 este văzută ca un experiment la care românii sunt forțați să ia parte.
„Nebunia guvernamentală este cu atât mai mare cu cât, până în 2025, nu vom putea construi nimic care să înlocuiască capacitățile energetice pe cărbune: niciun reactor nuclear nu poate fi construit atât de repede, nici măcar o centrală pe gaze.”
Chiar dacă alte state europene care poluează mult mai mult nu se grăbesc încă să renunțe la acest tip de energie, țara în care electricitatea și gazele se consumă cu porția din cauza prețului piperat pe care îl au vorbește din ce în ce mai mult despre renunțarea la această sursă de energie. Asta, cu toate că doar 12% din energia noastră primară este produsă de cărbune, mult sub alte state puternice din Uniunea Europeană.
