COPIII - MAI AFECTAȚI DE POLUAREA ATMOSFEREI

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", Beatrice Mahler, a declarat sâmbătă, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei internaționale a aerului curat pentru un cer albastru, că poluarea aerului exterior îi afectează în măsură mai mare pe copii, persoane în vârstă și femei, putând duce la dezvoltarea unor boli pulmonare, cardiovasculare, obezitate, cancer și chiar naștere prematură.

"Poluarea aerului exterior este omniprezentă, producând efecte globale pe diverse planuri: climatic, economic și nu în ultimul rând medical. Cei mai frecvenți implicați în poluarea aerului sunt ozonul (O3) și particulele fine de materie <_2,5 ľm , care acționează sinergic. PM2,5 este generat în principal din arderea combustibililor fosili și a altor activități industriale, iar O3 la nivelul solului se formează atunci când produsele secundare ale arderii combustibililor fosili reacționează la lumina soarelui și la căldură. Aspectul particular de interacțiune între poluați și diversele structuri ale organismului, impun prin dovezile aduse de cercetările în domeniu, schimbări în practica medicală pentru o înțelegere nouă a mecanismelor implicate în declanșarea și evoluția efectelor compuse ale schimbărilor climatice, a factorilor lor și a consecințelor pe care le au asupra sănătății umane", arată medicul Beatrice Mahler.

De asemenea, aceasta subliniază că aerul poluat îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili din comunitate, adică femei, copii și persoanele în vârstă.

"Copiii sunt în mod deosebit mai susceptibili la efectele nocive ale poluării aerului exterior. Deși în acest moment este o provocare să identificăm efectele poluării aerului exterior asupra pacienților individual, înțelegerea elementelor de bază ale poluării aerului în aer liber este esențială pentru furnizorii de servicii medicale respiratorii. Principalele mecanisme prin care poluanții atmosferici își exercită efectele dăunătoare sunt creșterea stresului oxidativ la nivelul celulei responsabil de îmbătrânirea precoce sau distrugerea celulei, inducerea unui răspuns inflamator și dereglarea sistemului imunitar prin reducerea capacității acestuia de a limita răspândirea agenților infecțioși. Această influență începe în vârsta prenatală și continuă în timpul copilăriei, perioada cea mai susceptibilă a vieții, din cauza unei eficiențe mai scăzute a detoxifierii organismului. Totodată, metabolismul în perioada copilăriei, necesar creșterii, presupune și un consum de oxigen crescut, asigurat de o frecvență respiratorie crescută. Acest mecanism duce la o cantitate crescută de poluanți inhalată pe unitate de masă corporală, față de un adult care trăiește în același mediu", evidențiază managerul Institului "Marius Nasta".

Conform acesteia, particulele poluante, atunci când sunt inhalate, pot produce leziuni la nivelul plămânilor sau atunci când trec în sânge provoacă sau exacerbează boli sistemice prin mecanisme proinflamatorii, inclusiv afecțiuni boli cardiovasculare, diabet, obezitate, naștere prematură, preeclampsie și cancer. Poluarea aerului este implicată în tulburări acute, cum ar fi exacerbările astmului și infecțiile respiratorii superioare și inferioare, inclusiv bronșiolita, tuberculoza și pneumoniile. Poluanții pot contribui, de asemenea, la apariția leziunilor pulmonare cronice sau a cancerului pulmonar.

"De ziua aerului curat să conștientizăm importanța unui aer curat. Noi, cetățenii să respectăm fiecare la nivelul nostru mediul înconjurător, iar autoritățile să implementeze politici publice de protejare a sănătății prin asigurarea unui aer cât mai sănătos, deoarece zi de zi Respirăm Împreună!", a mai transmis dr. Beatrice Mahler.

AGERPRES