Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, marţi, încetarea procesului penal împotriva lui Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale și depiutat de Brăila în mandatul 2004-2008, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în unul dintre dosarele licenţelor Microsoft, după ce magistraţii au aplicat două decizii ale Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor.
„În temeiul art. 396 alin. 6 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin.1 lit. f Cod procedură penală, art.153 alin.1, art.154 alin.1 lit.c , alin. 2 Cod penal şi la deciziile nr. 297/26.04.2018 a Curţii Constituţionale, publicată în M.Of. nr. 518 din 25.06.2018 şi nr. 358/26.05.2022 a Curţii Constituţionale, publicată în M.Of. nr. 565 din 9.06.2022, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Sandu Gabriel pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin.1 lit.b din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, ca urmare a interveniririi prescripţiei răspunderii penale. Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare”, se arată în decizia ICCJ.
Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale. Ulterior, pe 25 octombrie, un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.
Aceste decizii vor afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii ca urmare a prescrierii faptelor.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Gabriel Sandu, în calitate de ministru, ar fi pretins şi primit de la doi oameni de afaceri suma de 2.196.035 euro pentru a face demersurile necesare ca firmele acestora să încheie un contract de închiriere licenţe Microsoft cu Guvernul României.
„La solicitarea inculpatului Gabriel Sandu, în baza unor contracte de consultanţă ce atestau operaţiuni comerciale fictive, suma respectivă de 2.196.035 euro ar fi fost transferată în contul unei societăţi comerciale controlate de acesta. În perioada 24 august 2010 – 13 noiembrie 2015, în scopul de a disimula originea ilicită a banilor primiţi în condiţiile descrise mai sus, inculpatul Gabriel Sandu ar fi dispus transferul acestora, prin intermediul unor companii cipriote, în conturile a două societăţi din România. Prin acest mecanism, inculpatul ar fi încercat să creeze aparenţa că suma respectivă ar reprezenta de fapt o investiţie pe teritoriul României a companiilor din Cipru”, susţine DNA.
Gabriel Sandu a mai fost trimis în judecată în alte dosare legate de licenţele Microsoft, el fiind condamnat definitiv în octombrie 2016 la trei ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.
Conform procurorilor, în condiţiile în care în luna aprilie 2009 expira contractul comercial privind închirierea de licenţe Microsoft, Gabriel Sandu, la instigarea omului de afaceri Claudiu Florică şi a fostului jucător de tenis Dinu Pescariu, ar fi depus diligenţele necesare pentru încheierea unui nou contract. Acest lucru, spun anchetatorii, nu se putea realiza decât prin organizarea unei licitaţii publice în condiţiile OUG 34/2006.
„În acest context, inculpaţii Dinu Mihail Pescariu şi Claudiu Ionuţ Florică, în calitate de reprezentanţi în fapt/drept ai societăţii D.Con.Net AG, pentru a fi favorizaţi în câştigarea licitaţiei publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme, Gabriel Sandu, căruia i-au şi plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro”, explică DNA.
Procurorii arată că, în urma înţelegerii avute de Pescariu şi Florică cu ministrul Sandu, acesta din urmă a aprobat documentaţia de atribuire aferentă procedurii de licitaţie deschisă iniţiată pentru „Achiziţionarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare”.
