Florin Cîțu: ”Cu o probabilitate destul de mare vom intra într-o criză economică severă. Această prăbușire a economiei nu mai poate fi evitată acum. Este prea târziu”

Fostul premier și lider PNL Florin Cîțu apreciază, joi, că este o „probabilitate destul de mare” ca România să intre într-o criză economică severă și propune Guvernului Ciucă zece măsuri pentru a limita efectele prăbușirii economice, printre care reducerea CAS cu 5%, rambursarea TVA și alocarea a 7% din PIB pentru investiții.

„Economia României va avea o creștere economică aproape de zero anul acesta. Bugetul este construit pe o creștere economică de 4.6%. Cu o probabilitate destul de mare vom intra într-o criză economică severă. Această prăbușire a economiei nu mai poate fi evitată acum. Este prea târziu”, a scris Cîțu, joi, pe pagina sa de Facebook.

El spune că ceea ce se mai poate face acum este ca Guvernul să ia măsuri care să prevină prelungirea crizei până în 2025/2026. Cîțu avansează astfel 10 măsuri pentru revenirea economiei românești:

1. Menținerea puterii de cumpărare a tuturor românilor prin reducerea contribuțiilor cu 5 puncte procentuale, impact bugetar mai mic cu aproximativ 6 miliarde lei decât pachetul de măsuri sociale prezentat.

2. Accelerarea reformelor: pensii, salarii în sectorul bugetar și administrație. Aceste reforme înseamnă bani din PNRR la bugetul de stat care pot să acopere reducerea veniturilor la buget din reducerea CAS.

3. Implementarea tuturor jaloanelor din PNRR, oricât de grele par. PNRR înseamnă bani la bugetul de stat pentru investiții.

4. Investiții de 7% din PIB de la buget – execuție la final de an.

5. Rambursarea TVA – până acum sumele rambursate sunt mai mici cu 2 miliarde în comparație cu anul trecut. Asta înseamnă 2 miliarde de lei pe care firmele nu le au în condițiile unei inflații galopante. Dacă nu se rambursează tot TVA, o mare parte din firme își vor înceta activitatea.

6. Menținerea deficitului bugetar în parametrii anunțați la începutul anului. Așa se câștigă încrederea investitorilor. Așteptările de creștere a prețurilor vor scădea și imediat vor scădea și dobânzile la care se împrumută România. Asigurarea investitorilor că România menține traiectoria de reducere a deficitului bugetar în perioada următoare.

7. Decontarea la timp a concediilor medicale. Restanțele statului pentru firme înseamnă creșterea riscului de faliment pentru aceste firme.

8. Încurajarea comerțului liber. Orice interdicție aplicată exporturilor o să fie imediat contracarată cu interdicții pentru exportul unor bunuri în România. Acest lucru va duce la penurie, creșteri de prețuri și falimentul unor companii.

9. Atragerea de investitori pentru reforma companiilor de stat. Fără acești investitori presiunea pe bugetul de stat o să fie prea mare și până la urmă statul o să fie forțat să declare faliment pentru industrii întregi.

10. Alocarea resurselor în economie pe baza prețurilor formate în economie, nu pe baza unor decizii luate de un grup restrâns de politicieni.