Românii vor trebui să anunțe în 15 zile la Evidența Populației dacă își schimbă adresa de reședință

Românii vor trebui să anunțe în 15 zile la Evidența Populației dacă își schimbă adresa de reședință
La patru adrese din orașul Galați, deținute de trei gălățeni, locuiau peste 13.000 de persoane cu dublă cetățenie
Persoanele fizice care nu mai locuiesc la adresa de reședință stabilită vor fi obligate ca, în termen de 15 zile de la plecare, să notifice acest lucru la oricare serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, în caz contrar vor fi sancționate cu amendă de la 75 lei la 150 lei, prevede o propunere legislativă depusă la Parlament.
Proiectul, inițiat de 114 parlamentari PSD, AUR și din grupul minorităților naționale, modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
Actul normativ prevede introducerea unui text nou la articolul 31 al OUG 97/2005 potrivit căruia "persoana fizică, care nu mai locuiește la adresa la care și-a stabilit reședința, este obligată să notifice la oricare serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, despre încetarea valabilității mențiunii privind reședința, în termen de 15 zile de Ia plecare".
De asemenea, proiectul introduce și amenda între 75 și 150 lei în cazul nerespectării acestei prevederi.
Proiectul mai prevede că persoanele care locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate vor fi obligate ca, în termen de 15 zile de la mutare, să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței și să ceară înscrierea în cartea de imobil.
În textul actual, persoanele care își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința sunt obligate doar să ceară în acest termen înscrierea în cartea de imobil la noua locuință.
Potrivit proiectului, persoanele care găzduiesc alte persoane care nu au înscrise în actul de identitate adresa la care locuiesc efectiv, după trecerea termenelor prevăzute, vor avea obligația de a anunța Poliția sau Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, cu excepția cazurilor în care persoanele locuiesc în interesul serviciului sau în scop turistic. În textul în vigoare, această obligație este stabilită în cazul în care persoanele găzduiesc alte persoane, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile.
Proiectul propune și introducerea unor texte noi care prevăd că persoanele care găzduiesc alte persoane trebuie să declare faptul că spațiul locativ îndeplinește exigențele minimale pentru locuințe stabilite în Legea locuinței nr. 114/1996 în privința numărul de persoane.
Conform proiectului, în situația în care solicitantul actului de identitate nu se poate prezenta la Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință cererea poate fi depusă la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, care preia cererea și eliberează actul de identitate.
Inițiatorii proiectului susțin, în expunerea de motive, necesitatea modificărilor legislative pentru "îmbunătățirea calității serviciilor de evidența persoanelor, a calității datelor înregistrate în registrul de evidența persoanelor și pentru crearea de facilități cetățenilor români la obținerea actelor de identitate".
"În ultimii ani, în România, au fost semnalate în mass-media numeroase situații când la aceeași adresă erau înregistrați sute sau chiar mii de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo. În octombrie 2018, la o adresă din Sectorul 3 din Capitală, apăreau înregistrate circa 5.000 de persoane. În iulie 2020, a fost relatată o situație similară în județul Iași. La o adresă din comuna Moșna figurau cu viză de reședință peste 3.000 de persoane. În septembrie 2020, conform datelor oficiale, la patru adrese din orașul Galați, deținute de trei gălățeni, locuiau peste 13.000 de persoane cu dublă cetățenie", se explică în document.
Potrivit inițiatorilor, "reglementările legale în vigoare conțin obligații pentru cetățeni referitoare la schimbarea domiciliului, dar modul în care sunt formulate nu permite sancționarea nerespectării acestora, iar în cazul stabilirii reședinței nici nu există instituite astfel de obligații".
Ei susțin că nu puține sunt situațiile când persoanele obțin schimbarea domiciliului sau viza de reședință la adrese la care nu locuiesc.
Există multe situații în care viza de reședință este solicitată pentru a obține unele beneficii de moment, cum ar fi înscrierea la grădinițe/școli, acordarea unor compensări la cheltuielile de transport, cazare, acordarea de asistență socială sau medicală, obținerea de documente sau facilități fiscale sau exprimarea dreptului de vot.
"O problemă importantă și de actualitate o reprezintă continuarea limitării accesului persoanelor la serviciile de evidență a persoanelor, acesta fiind în continuare restricționat numai la serviciile de la locul de domiciliu sau de reședință al persoanei", mai arată inițiatorii.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului și apoi a Camerei Deputaților care este for decizional.
Sursa: Realitatea de Galati
Urmărește știrile Realitatea de Galati și pe Google News

























