România ia din nou în calcul repornirea sistemului de atenuare a pagubelor provocate de grindină, însă autoritățile analizează de această dată și alternative la controversatele rachete antigrindină. Una dintre variantele aflate pe masă este modelul utilizat în Ungaria, bazat pe generatoare de sol care eliberează iodură de argint în atmosferă.
Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tánczos, a declarat că în următorii ani ar putea fi testată o soluție hibridă, care să combine mai multe tehnologii de protecție împotriva grindinei. Un rol important în acest demers l-ar putea avea sistemul pilot din județul Satu Mare, dezvoltat în cadrul unei cooperări transfrontaliere româno-ungare, scrie Világgazdaság, care titrează „O soluție maghiară în loc de rachete? România impresionată de sistemul maghiar”.
Guvernul vrea să analizeze noi variante de protecție pentru culturi
Subiectul a revenit în prim-plan după o întâlnire pe care ministrul Agriculturii a avut-o cu reprezentanții sectorului viticol și vinicol. Producătorii au cerut insistent repornirea sistemului național antigrindină, argumentând că podgoriile sunt tot mai des afectate de furtuni violente și episoade de grindină.
Potrivit lui Barna Tánczos, un guvern cu puteri depline este cel care poate decide relansarea programului multianual, însă perioada de tranziție poate fi folosită pentru pregătirea acestui proces. Planul ministrului este ca între anii 2026 și 2028 să fie evaluate diferitele tehnologii disponibile pentru a identifica cea mai potrivită soluție pe termen lung.
Rachetele antigrindină au fost contestate de fermieri
Până acum, sistemul național de combatere a grindinei s-a bazat în principal pe intervenția cu rachete. Tehnologia a fost însă contestată în mai multe zone ale țării, unde fermierii și-au exprimat temerile că utilizarea acesteia ar putea influența cantitatea de precipitații, scriu jurnaliștii maghiari.
Ministrul Agriculturii consideră însă că dezbaterea nu poate fi închisă fără analize și studii științifice. Din acest motiv, el propune ca în următorii doi-trei ani să fie testate în paralel atât tehnologiile deja folosite, cât și alte metode de intervenție.
Proiectul din Satu Mare ar putea deveni laboratorul de testare al României
Un punct de plecare pentru noua strategie ar putea fi sistemul implementat în județul Satu Mare. Proiectul a fost dezvoltat printr-o colaborare transfrontalieră între România și Ungaria, cu finanțare europeană.
Din partea României a participat Consiliul Județean Satu Mare, iar partea ungară a fost reprezentată de Serviciul Meteorologic Național din Ungaria. Spre deosebire de sistemele bazate pe rachete, proiectul utilizează generatoare de sol și valorifică experiența și cunoștințele meteorologice acumulate de partea ungară.
Barna Tánczos consideră că stația din județul Satu Mare ar putea deveni un centru experimental unde să fie testate și alte metode de atenuare a daunelor provocate de grindină.
Cum funcționează sistemul bazat pe iodură de argint
În Ungaria, Sistemul Național de Atenuare a Căderilor de Grindină, cunoscut sub numele de JÉGER, este operat de Camera Națională de Agricultură și folosește generatoare de sol care eliberează în atmosferă particule de iodură de argint.
Scopul acestora nu este eliminarea grindinei și nici modificarea cantității de precipitații. Tehnologia urmărește reducerea dimensiunii granulelor de gheață formate în norii de furtună, pentru a limita pagubele produse în agricultură, dar și în zonele rezidențiale și industriale.
Sistemul funcționează pe baza unor alerte și utilizează date meteorologice furnizate de HungaroMet.
Dezbaterea despre secetă există și în Ungaria
La fel ca în România, și în Ungaria au existat discuții legate de posibila influență a sistemului asupra secetei. Specialiștii susțin însă că nu există dovezi care să indice o astfel de legătură.
Potrivit experților, tehnologia nu îndepărtează precipitațiile, nu provoacă ploaie și nu modifică traseul norilor sau distribuția precipitațiilor. Rolul său este exclusiv acela de a limita dimensiunea bucăților de gheață care ajung la sol.
Sistemul funcționează la nivel național în Ungaria din anul 2018 și se bazează pe o rețea de 986 de generatoare. Datele privind pagubele provocate de grindină arată că suprafața afectată anual s-a redus semnificativ comparativ cu perioada anterioară introducerii sistemului.
România ar putea renunța treptat la rachetele antigrindină
Pentru autoritățile române, modelul ungar are un avantaj important. Acesta ar putea întâmpina o rezistență socială mai redusă decât sistemul bazat pe rachete și, în același timp, oferă posibilitatea unor teste și evaluări științifice.
Barna Tánczos a subliniat că protejarea culturilor agricole nu poate fi exclusă la nivel național doar pentru că există opoziție într-o anumită regiune. În opinia sa, acolo unde agricultorii solicită măsuri de protecție, cum este cazul regiunilor viticole sau legumicole, trebuie să existe posibilitatea intervenției.
Dacă testele desfășurate în următorii ani vor confirma eficiența sistemului, România ar putea trece treptat de la controversatele rachete antigrindină la o soluție bazată pe generatoare de sol cu iodură de argint, după modelul deja aplicat la nivel național în Ungaria.
