Voluntari din patru țări, instruiți să monitorizeze poluarea apelor

Voluntari din patru ţări, instruiţi să monitorizeze poluarea apelor
O sumă 14.000 euro, care era alocată pentru cursuri de instruire în Ucraina, investită în kit-uri de supraviețuire pentru ucraineni
Voluntari din România, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, au fost instruiți, timp de doi ani, să monitorizeze problemele legate de poluarea apelor care se varsă în Marea Neagră, în cadrul unei proiect cu fonduri europene în valoare de 870.000 euro, care a ajuns la final.
Intitulat "Înființarea unei rețele de învățare pentru consolidarea efortului de control și monitorizare în comun a mediului în bazinul Mării Negre - LeNetEco2", proiectul a fost realizat de șase parteneri din medii profesionale diferite: din România - Universitatea "Danubius" din Galați (partener lider) și Asociația de Cooperare Transfrontieră "Euroregiunea Dunărea de Jos" Galați; din Bulgaria - Universitatea "Prof. Dr. Asen Zlatarov" din Burgas; din Republica Moldova - Centrul de Consiliere Ecologică din Cahul; din Ucraina - Agenția de Dezvoltare Durabilă și Integrarea Europeană "Euroregiunea Dunărea de Jos" din Izmail și Universitatea Națională Politehnică din Odesa.
Obiectivul general al proiectului LeNetEco2 l-a constituit "crearea unui efort comun de consolidare și implicarea societății din țările din bazinul Mării Negre prin controlul mediului și monitorizarea îmbunătățirii stării deltelor formate de fluviile și râurile din această regiune, având în vedere faptul că granițele naționale reprezintă un obstacol substanțial pentru schimbul de informații și cunoștințe, care sunt necesare pentru controlul și monitorizarea mediului în comun în țările din bazinul Mării Negre".
Managerul de proiect din partea partenerului lider Universitatea "Danubius", Lucian Țilea, a explicat că voluntarii au fost învățați să folosească o platformă, pe care să încarce informații legate de poluarea apelor care se varsă în Marea Neagră, datele cu locațiile poluate urmând să fie transmise, sub forma unei sesizări oficiale, instituțiilor abilitate să constate poluarea și să ia măsuri.
"Proiectul are o componentă foarte clară și limpede: aceea de a-i învăța pe oamenii din diferitele categorii socio-profesionale să monitorizeze problemele legate de poluarea mediului - dar nu orice fel de poluare a mediului, ci poluarea apelor interioare care se scurg în Marea Neagră. De aici și acest consorțiu de patru state: Ucraina, Moldova, România și Bulgaria. Apele interioare - cele mai multe din Ucraina, cele mai puține din Bulgaria - sunt cele care deversează cantități impresionate de poluanți în Marea Neagră. LeNetEco are această caracteristică educativă. Fiecare dintre acești voluntari din cele patru țări - în total 1.200 de persoane - a fost instruit să folosească o platformă, care nu e altceva decât o bază de date cu posibilități GIS, adică de folosire a GPS-ului. Aplicația presupune să ai un telefon cu Android minimum 6, cu care, având instalată miniaplicația și GPS-ul pornit, să poți fotografia o locație poluată. Informațiile ajung în această platformă, iar noi trimitem către Garda de Mediu și Poliția de Frontieră un mail cu datele cuvenite, pentru a face cercetare la fața locului. Acest mail va fi o sesizare oficială, pentru că, dacă rămâne informația doar într-o bază de date, se alege praful", a declarat Lucian Țilea.
Pentru Universitatea 'Danubius', cursul a fost susținut de Mariana Costin și s-a adresat unui număr de 220 de voluntari, respectiv 80 de elevi, 80 de studenți și 40 de reprezentanți ai autorităților locale și 20 de reprezentanți ai unor societăți comerciale interesate de proiect, și s-a încheiat săptămâna aceasta.
Lucian Ținea a mai precizat că proiectul are o perioadă de implementare de cinci ani, timp în care fiecare țară implicată va avea un subadministrator pentru această platformă, iar în ceea ce privește România se va încerca realizarea unui protocol de colaborare cu o coaliție de ONG-uri.
"Fiecare țară din cele patru implicate va reprezenta o zonă și va avea un subadministrator, care poate să împărtășească tuturor informațiile adunate sau le ține pentru țara lui. Dar pentru noi e important că informațiile pot să fie transmise imediat. Cred că vom face un protocol de colaborare cu o coaliție de ONG-uri din România, căreia să îi punem platforma la dispoziție pentru a-și posta și ei informațiile aferente domeniului de care se ocupă și astfel vor exista și imagini și date precise. Problema cea mai mare este de a încerca și noi, la rândul nostru, să le explicăm altora - aș prefera copiilor - că omul, de 10.000 de ani de când îl știm noi documentat, nu a reușit să se adapteze condițiilor acestei planete și strică. Și atunci noi trebuie să ne învățăm copiii că, dacă vrem să mai avem apă, aer, soare, trebuie să fim atenți", a spus Țilea.
Proiectul a fost derulat timp de doi ani de zile și a cuprins perioada războiului din Ucraina, țară parteneră în proiect, motiv pentru care "s-au schimbat datele problemei" și au fost necesare niște ajustări în modul în modul în care s-au organizat partenerii și de asemenea, în modul în care au fost cheltuiți banii:
"S-a luat decizia ca Universitatea Danubius, să prelia sarcina realizării platformei, pe care ar fi trebui să o realizeze Universitatea din Odesa. De asemenea, la propunerea partenerilor ucraineni, s-a luat decizia de a transforma o sumă mare de bani din proiect, respectiv 14.000 euro, care era alocată pentru cursuri de instruire în Ucraina, în kit-uri de supraviețuire pentru ucraineni. Am făcut 120 de rucsacuri care au interior tot ce-i trebuie unei ființe umane pentru ca, pusă într-o situație complicată, să poate să reziste - radio, lanternă, pelerină, trusă de prim ajutor, termos etc. Îi voi duce personal la hub-ul nostru din Tulcea și de acolo vor fi livrați către Odesa. Între timp, cei doi parteneri ai noștri din Ucraina s-au mutat în România, pentru că situația din sudul Ucrainei nu este deloc simplă. Noi am profitat de această ocazie și am comunicat mult mai ușor cu ei, iar acum, în loc să fie doi parteneri din România, sunt patru parteneri din România", a completat Țilea.
Proiectul "LeNetEco" își propune să realizeze soluții complexe și să valorifice experiența existentă acumulată din eforturile regionale/ naționale/transfrontaliere anterioare relevante, pentru a dezvolta o nouă abordare interregională, combinând utilizarea metodelor de învățare on-line, utilizarea tehnologiilor Internet și GIS și utilizarea motivației grupurilor țintă pentru activitatea de mediu.
Sursa: Realitatea de Braila
Urmărește știrile Realitatea de Galati și pe Google News

























