ROMÂNIA, ÎN PERICOL DE BLACKOUT

Un raport aflat în atenția Comisiei Europene a stârnit îngrijorare la nivelul autorităților române: în cazul unui incident major în sistemul energetic, România ar putea rămâne fără curent electric timp de cel puțin 52 de ore.

Documentul detaliază vulnerabilitățile rețelei naționale în scenariul opririi totale a centralelor pe cărbune, avertizând că o astfel de situație ar putea conduce la un blackout național.

Risc real de întrerupere totală a alimentării cu energie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat existența raportului și a explicat că pericolul unui blackout complet a fost identificat în contextul discuțiilor cu Bruxelles-ul privind renunțarea la cărbune. Potrivit acestuia, oprirea completă a centralelor de la Complexul Energetic Oltenia ar fi pus în pericol stabilitatea sistemului energetic național.

„Am realizat un studiu independent, de peste 6.000 de pagini, transmis Comisiei Europene. Concluziile arată clar că, în condiții de iarnă severă, fără grupurile pe cărbune de la Oltenia, România riscă să rămână 52 de ore fără energie electrică. Nu sunt doar cifre teoretice — este un risc concret, calculat după metodologii europene”, a declarat Bogdan Ivan, la un post TV.

Bruxelles-ul cedează: centralele pe cărbune vor funcționa până în 2029

În urma negocierilor „extrem de complicate”, după cum le-a descris ministrul, Comisia Europeană a acceptat menținerea în funcțiune a trei grupuri energetice pe cărbune până în 2029. Decizia vine după ce autoritățile române au argumentat că oprirea bruscă a acestor unități ar fi provocat efecte economice grave.

„Am explicat Comisiei că un blackout ar fi afectat nu doar sistemul național, ci și orașe importante precum Craiova, Râmnicu Vâlcea sau compania Ford Otosan, care depinde de alimentarea constantă cu energie. În plus, România ar fi fost nevoită să importe masiv curent, la prețuri uriașe, ceea ce ar fi dus la facturi mai mari cu până la 30% pentru populație”, a precizat ministrul Energiei.

 Cum se pot pregăti românii pentru o pană de curent prelungită

Specialiștii avertizează că, în fața riscurilor energetice crescute, cetățenii ar trebui să ia în calcul măsuri de prevenție pentru eventuale pene de curent:

Surse alternative de energie – un generator de urgență sau panouri fotovoltaice cu baterii pot asigura alimentarea de bază pentru locuință.

Încălzire și apă caldă – asigurarea unui sistem de rezervă pentru perioadele reci, când lipsa curentului poate deveni critică.

Conservarea alimentelor – amenajarea unui spațiu răcoros sau folosirea unei lăzi frigorifice portabile în cazul întreruperilor de durată.

Alimentarea cu apă – extrem de importantă în gospodăriile unde pompele funcționează electric.

România se află astfel într-un moment-cheie al tranziției energetice, între presiunea europeană pentru decarbonizare și nevoia de a asigura securitatea energetică a populației.