Trei obiective în politica externă a României: consolidarea securității, comunitățile românești din afara granițelor și diplomația economică. Pe unele am progresat mai mult, pe altele mai puțin, anul acesta va fi mai bun.
În ceea ce privește securitatea, în acțiunile noastre din acest an am încercat să consolidăm rolul nostru în interiorul formatelor multilaterale de securitate în care suntem parte, și mesajul este că România este un contributor la securitatea transatlantică, contributor la securitatea flancului estic și a regiunii Mării Restrânse în care ne găsim.
Așa cum am spus, o prezență importantă în, aș spune, ambițioasă în formatele multilaterale în care suntem parte. Am avut summitul B9 la București, cu participarea secretarului general NATO, cu participarea Statelor Unite, a Ucrainei, și un, o declarație a summitului importantă în perspectiva summitului de la, summitului NATO de la Ankara.
Suntem parte din acest nou format al flancului estic în interiorul Uniunii Europene, formatul Helsinki, am participat la Board of Peace, am participat în mod activ la coaliția de voință, acolo, în fiecare din aceste formate, exprimăm punctul de vedere al României pe chestiuni de securitate și suntem activi așa cum ne dorim să fie și relația partenerilor înspre noi.
Parteneriatul cu Statele Unite: foarte important pentru România, aici în opinia mea, am progresat. Și ne dorim o dincolo de parteneriat de securitate care progresează; ne dorim o prezență economică mai importantă a companiilor americane în România. Concentrăm în acest climat de securitate pe parteneriate bilaterale, care să, cu componentă de apărare, care să consolideze securitatea pe care ne-o dau participarea în formate multilaterale.
Pe amenințări hibride atât partea mai cinetică, cât și partea să-i spunem cyber, și de dezinformare, progrese mai mari sau mai mici, dar aceste chestiuni trebuie să fie parte din preocupările noastre în continuare.
În ceea ce privește relația noastră cu Uniunea Europeană, urmează un an important, cu decizii majore care privesc cadrul financiar multianual, sperăm să avem un buget european 2028-2034 până la sfârșitul acestui an, și aici vreau să remarc faptul că România a coordonat declarația comună a grupului prietenii coeziunii, 16 state, care acționează împreună înțelegând că au interese comune în ceea ce privește arhitectura viitorului buget european.
Ne interesează foarte mult procesul de extindere, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina și Balcanii de Vest. Ne interesează foarte mult arhitectura de securitate în interiorul Uniunii Europene, și am menționat participarea la acest format Helsinki, și ne interesează de asemenea să fim contributori în ceea ce privește presiunea hibridă: fenomen în parte nou, în care e important să colaborăm pentru a găsi soluțiile cele mai bune.
Vecinătatea imediată, evident, o susținem. Am menționat coaliția de voință. Ne dorim o încetare cât mai rapidă a războiului din Ucraina și o pace solidă în regiune, pentru asta sprijinim și bilateral, și în formate multilaterale Ucraina. Și sprijinim formele de presiune specială economică asupra Rusiei.
Sprijinim procesul de integrare pentru Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, fără să ne abatem de la principiul merit-based. Și salutăm deschiderea pentru Moldova și Ucraina a clusterelor de negociere. Relația cu Republica Moldova rămâne una extrem de importantă pentru politica noastră externă și mă bucur că am progresat în elemente concrete de sprijin inclusiv interconexiuni energetice cu față de Republica Moldova.
Marea Neagră: importantă pentru securitatea României, importantă pentru securitatea Europei, importantă în perspectivă pentru relația economică cu zona caspică și cu Asia în general. Și avem progrese pe tabul european de securitate maritimă.
Vom începe anul viitor exploatarea la Neptun Deep.
Progresăm în ceea ce privește interconexiunile energetice cu țările din regiune și fiecare dintre aceste instrumente sunt parte ale politicii noastre de securitate.
Alte formate internaționale, extrem de importantă aderarea României la OCDE, unde grație efortului multor oameni am depășit sau am îndeplinit toate cele 25 de condiții tehnice, sau de grupuri de condiții tehnice, și așteptăm curând decizia politică pentru integrare.
Data de 1 septembrie este sărbătorită în fiecare an ca Ziua Diplomației Române. Evenimentul de la Cotroceni are loc în cadrul celei de-a doua zile a Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
Ediția din 2026 se desfășoară sub tema „Diplomația: ancora unei lumi în schimbare”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, reuniunea pune în discuție creșterea eficienței și pragmatismului activității diplomatice, precum și apropierea acesteia de obiectivele strategice ale României.
Oficialii români vor analiza felul în care rețeaua diplomatică și consulară poate susține mai eficient interesele de securitate și economice ale țării, protejarea cetățenilor români din afara granițelor și creșterea vizibilității României pe plan extern.
Printre direcțiile vizate se află și consolidarea poziției României în Uniunea Europeană, în parteneriatul transatlantic și în relațiile cu statele partenere din afara spațiului european.
După întâlnirea de la Palatul Cotroceni, diplomații români urmează să fie primiți la Palatul Victoria de premierul interimar Ilie Bolojan.
