Economistul Adrian Negrescu: 2027 va fi al doilea an de austeritate, cu riscul retrogradării ratingului
Bani / Profimedia
Consultantul economic Adrian Negrescu estimează că 2027 va fi un an de austeritate mai severă decât cel curent, cu posibile măsuri dure precum înghețarea pensiilor și creșterea accizelor, în contextul deciziilor agențiilor de rating.
Consultantul economic Adrian Negrescu a publicat miercuri, 11 noiembrie, o analiză pe rețelele sociale în care avertizează că România se îndreaptă spre un al doilea an consecutiv de măsuri restrictive. Potrivit expertului, primele trei luni ale anului viitor vor fi decisive pentru evoluția țării pe piețele financiare.
„Urmează partea grea, reformele structurale, pe care niciun guvern nu le-a făcut până acum. În ianuarie, februarie şi martie, agenţiile de rating vor decide dacă România rămâne în zona de investiţii sau ajunge la «junk». O retrogradare ar însemna dobânzi mai mari pentru stat, dar şi pentru fiecare român cu un credit în bănci.
Avertismentul preşedintelui trebuie luat în serios: 2027 nu va fi un an al relaxării, ci al doilea an de austeritate, probabil mai dureros decât primul. Aşa cum am spus şi eu, în repetate rânduri, alternativa o reprezintă un acord cu FMI.”
Negrescu consideră că ținta de deficit pentru 2027 nu poate fi atinsă fără noi măsuri fiscale și bugetare, în ciuda promisiunilor guvernamentale de a evita introducerea unor taxe suplimentare. Expertul anticipează o combinație de înghețări ale salariilor și pensiilor, eliminarea facilităților fiscale și majorarea accizelor.
„Guvernul promite că nu vor exista taxe noi în 2027, dar ecuaţia nu se închide doar din tăieri de cheltuieli, mai ales cu dobânzi de peste 70 de miliarde de lei anul viitor şi fără banii din PNRR. Cel mai probabil vom avea o combinaţie: îngheţări de salarii şi pensii, eliminarea unor facilităţi fiscale, impozite mai mari şi accize majorate.
Toate vor fi prezentate drept «ajustări», nu drept taxe noi. Dincolo de aceste speculaţii, cert este că România a demonstrat în 2026 că poate reduce deficitul, iar Comisia Europeană a confirmat că am luat măsuri eficiente. Problema e că am consumat deja instrumentele uşoare: TVA a crescut, impozitele locale au crescut, salariile la stat sunt îngheţate.”
Economistul a analizat și declarațiile președintelui Nicușor Dan, făcute marți seară, privind un deficit de 150 de miliarde de lei pentru 2026. Această cifră depășește cu aproximativ 20 de miliarde de lei ținta oficială a Ministerului Finanțelor, stabilită la 130,3 miliarde de lei (6,2% din PIB).
„Diferenţa nu e un detaliu tehnic. Ea arată cât de fragilă rămâne ţinta de deficit şi cât de mult depinde de bani care încă nu au intrat în conturile statului. Paradoxul e că cifrele prezentate de preşedinte, venituri de 730 de miliarde şi cheltuieli de 860 de miliarde, duc la un deficit de 130 de miliarde, exact ţinta Finanţelor.
Cei 150 de miliarde nu ies din propriul lui calcul. Cea mai plauzibilă explicaţie este că preşedintele a vorbit despre scenariul de risc, nu despre cel oficial. Ţinta de 130 de miliarde se bazează pe ultimele tranşe din PNRR, de peste 4 miliarde de euro în granturi, adică aproximativ 1% din PIB, sau peste 20 de miliarde de lei.
Comisia Europeană încă le evaluează. Dacă banii nu ajung până la 31 decembrie, deficitul sare automat spre 150 de miliarde. Practic, diferenţa dintre cele două cifre este diferenţa dintre un an în care totul merge bine şi unul în care Bruxelles-ul întârzie sau taie plata.”
În opinia consultantului, aspectul mai îngrijorător decât dimensiunea deficitului este structura acestuia. Deși execuția bugetară la nouă luni arată un deficit de 78,3 miliarde de lei (3,81% din PIB), în scădere față de cele 5,31% din aceeași perioadă a anului trecut, costurile cu dobânzile au crescut semnificativ.
„Cert este că execuţia bugetară la nouă luni arată un deficit de 78,3 miliarde de lei, sau 3,81% din PIB, faţă de 5,31% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe hârtie, consolidarea funcţionează. Dar în trimestrul al treilea deficitul a fost mai mare decât anul trecut, iar factura dobânzilor a explodat.
Cel mai îngrijorător element nu e cifra deficitului, ci structura lui. În doar nouă luni am plătit peste 50 de miliarde de lei dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât anul trecut. Doar în trimestrul al treilea, dobânzile au crescut cu 44%. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din efortul de austeritate nu reduce deficitul, ci doar plăteşte costul datoriilor vechi.”
Negrescu observă o schimbare în discursul președintelui Nicușor Dan. Dacă în vară acesta afirma că nu vor exista alte creșteri de taxe, marți seară a evitat subiectul și a sugerat dificultatea reducerii deficitului fără a afecta salariile și pensiile.
„Ultimul trimestru este, tradiţional, cel mai scump al anului. Dincolo de dimensiunea deficitului, în vară, preşedintele afirma «cu fermitate» că nu vor exista alte creşteri de taxe faţă de cele deja în implementare. Aseară, întrebat despre perspective, a evitat subiectul şi a mutat discuţia pe cheltuieli: a spus că e foarte greu de crezut că poţi reduce drastic deficitul fără să atingi salariile şi pensiile.
Faptul că preşedintele nu a mai repetat garanţia că taxele nu vor creşte spune mai mult decât orice declaraţie. Discursul s-a schimbat: nu mai vorbim de «fără taxe noi», ci de credibilitate în faţa pieţelor, de riscul ratingului şi de FMI.
Când un şef de stat pune pe masă scenariul FMI şi spune că salariile şi pensiile nu pot rămâne în afara discuţiei, pregăteşte opinia publică pentru măsuri dure.”
Urmărește știrile Realitatea de Galati și pe Google News
