Noaptea Sfântului Andrei este cunoscută în folclor drept una în care forțele malefice își arată fața. Care sunt cele mai populare tradiții în această noapte?
Conform credințelor populare, se pare că noaptea de Sfântul Andrei (29 spre 30 noiembrie) este una în care are loc o aglomerare de forțe malefice: fiarele, mai ales lupii, umblă să mănânce vitele celor care nu țin sărbătorile; lupoaica prinde pui pe care-i va făta în noaptea de Sfantul Gheorghe, ies strigoii, copii din flori devin strigoi, vrăjitoarele iau mana vitelor.
În noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei, în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credința că astfel se pot găsi mai ușor protecția de toate relele, bunăstarea și chiar dragostea. Se efectuează o serie de practici magice de apărare: nu se dau cărbuni afară, se ascund coasele și limbile melițelor, se lipesc cruci de ceară de coarnele vitelor și se înconjoară cu mac, se îngroapă un drob de sare descântat în pragul ușii grajdului, se întorc vasele cu gura-n jos și se înconjoară casa și grajdul cu o lumânare aprinsă, se fac cruci cu usturoi la geamuri și uși, se mănâncă usturoi. Sfântul Andrei este socotit început de iarnă.
Noaptea lupilor
Sfântul Andrei este considerat în tradiția românilor păzitorul turmelor de amenințarea lupilor, este patron și îmblânzitor al lupilor, însă mai mult cu sens figurat, deoarece dacii care au fost creștinați de el se identificau cu lupii în memoria colectivă. În noaptea de Sfântul Andrei, spiritele celor decedați prind puteri, de aceea se practică ritualuri de protejare a gospodăriilor, oamenilor și animalelor. În Moldova, noaptea Sfântului Andrei este numită și „noaptea strigoilor”care ies din morminte, pentru a se război cu oamenii. Se spune și că strigoii pot fi alungați cu usturoi.
Farmece de dragoste
Noaptea de ajun precum și ziua Sfântului Andrei se crede că este prielnică pentru practicarea anumitor ritualuri și farmece de dragoste. În Bucovina, se spune că în noaptea Sfântului Andrei se pot face farmece sau vrăji pentru dragoste. Tot aici se practică „păzitul usturoiului”, prilej de cântec și dans, în jurul unui vas în care se pun 3 căpățâni de usturoi. A doua zi, acesta se ia acasa și se pune la icoane ori se folosește ca leac pentru diverse boli, crezându-se în proprietățile sale magice. Fetele tinere au obiceiul de a mânca „turtuca lui Andrei” -o turtă subțire ca o placintă din făină de grâu, foarte sărată, înainte de culcare, iar legenda spune că cel pe care îl vor visa aducându-le apă, acela le este sortit ca soț. Tot așa de frecvent este și ghicitul la oglindă. Fata de măritat se așează pe un scaun, având în față și spate câte o oglindă, iar pe lateral patru lumânări aprinse. Se spune că astfel își vede ursitul. De pildă, prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfințit, se crede că se obține în vis imaginea „ursitului”.
De Sfântul Andrei se pune grâu la încolțit, pentru a vedea cât de roditor va fi anul ce urmează. Grâul pus la încolțit în noaptea Sfântului Andrei este și el plin de semnificații: un grâu frumos (verde și înalt) de Anul Nou prevestește un an bun, roditor și plin de sănătate pentru proprietarul său. Starea vremii dă informații despre iarna care vine: luna plină și cerul senin anunță o iarnă moinoasă, iar luna plină dar cu ninsoare sau ploaie anunță iarnă grea cu zăpezi mari.
Sursa: interferente.ro
