Pe 24 iunie, Biserica Ortodoxă sărbătorește nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
În popor, sărbătoarea mai este cunoscută cu numele de Drăgaica sau Sânziene, aceste denumiri provenind din timpurile păgâne, când în această perioadă era venerat soarele. Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul are un temei biblic, pentru că evenimentul amintit este consemnat de Sfântul Evanghelist Luca cu amănunte în Evanghelia Sa. Nașterea aceasta a avut loc cu șase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV-V, când se fixeaza definitiv și data Crăciunului. Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul a fost instituită după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară (22-23 iunie).
În credința populară, Sânzienele sunt considerate a fi femei frumoase, preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. După aceleași tradiții populare, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, dau rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și pasarile, umplu de leac și miros florile și vindecă suferințele oamenilor.
Înainte de răsăritul soarelui în dimineața de 24 iunie, oamenii strâng buchete de Sânziene pe care le împletesc în coronițe și le aruncă pe acoperișul caselor. Dacă coronița rămâne pe casă, omul va trăi mai mult, iar dacă aceasta cade, se crede că acea persoană va muri repede.
Fetele strângeau flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credința că își vor visa ursitul. În unele zone fetele își făceau coronițe din Sânziene pe care le lăsau peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineață găseau coronițele pline de rouă, era semn sigur de măritiș în vara care începea.
Gospodarii încercau să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene, în seara din ajunul sărbătorii agățau cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe era prins păr de la anumite animale, sau puf / pene de la păsări considerau că anul va fi bun mai ales pentru acestea.
sursa: crestinortodox.ro
