Înainte de Revoluție, școlile profesionale formau anual cca 200.000 elevi. Acestea erau înființate pe lângă întreprinderi în care tinerii își făceau practica și unde, la terminarea studiilor, se angajau. După 1989, închiderea acestor întreprinderi a dus automat și la dispariția acestor școli, de aici și perpetua criză a forței de muncă și exodul românilor în afara granițelor pentru a-și face un rost.

Mai mult decât atât, elevii care nu s-au regăsit în formele de învățământ post-gimnaziale au ales să renunțe de tot la educație, astfel că, azi, 1 din 4 copii care intră în clasa a 1-a nu termină liceul.

Cum a evoluat învățământul profesional după Revoluție?

Răspunsul este unul singur: în strânsă legătură cu evoluția întreprinderilor mici și mijlocii, nemaiexistând fabrici care să susțină formarea și angajarea a sute/mii de elevi odată. Astfel că aproape toate liceele tehnologice s-au transformat în licee teoretice. Și tot o „teorie” a rămas și expresia „Meseria e brățară de aur”…

După anii 1990 meseriile existente la acea vreme s-au împărțit în 20 grupuri, apărând și prima lege care stabilea durata studiilor în școlile profesionale la 2 sau 3 ani.

La începutul anilor 2000 se introduc Școlile de Arte și Meserii drept formă de învățământ secundar cu durata de 2 ani accesibilă absolvenților de clasa a 8-a. La final, elevul putea opta să-și continue liceul la zi, în loc de seral. Din păcate la finalul anilor 2000, același ministru, Ecaterina Andronescu, care le-a introdus, le-a și desființat.

În 2016 a apărut cadrul legislativ pentru învățământul profesional dual, provocarea de a convinge operatorii economici să contribuie financiar la formarea viitorilor angajați căzând exclusiv pe umerii liceelor tehnologice.

În 2019 un alt ministru a semnat un ordin prin care învățământul profesional a devenit obligatoriu pentru elevii care obțin sub media 5 la Evaluarea Națională din 2020, aceștia nemaiavând dreptul să se înscrie la liceu.

Noutate: din septembrie 2023 școlile profesionale vor fi din nou desființate, toți elevii de la aceste școli trecând la liceele profesionale înființate în locul celor tehnologice din prezent. Să vedem dacă va fi doar o schimbare de nume…

Chiar dacă printre principalii „inamici” ai acestei noi forme de învățământ se numără mentalitatea de tip „Profesionala e o soluție secundară”, sunt speranțe că beneficiile pe termen lung îi vor determina pe mulți părinți să-și încurajeze copiii să urmeze această cale, în loc ca elevul care a aplicat pentru un liceu teoretic să pice BAC-ul.

Formele de învățământ profesional existente se adresează unor grupuri diferite:

  1. învățământul profesional cu durata de 2 ani se adresează absolvenților clasei a IX-a
  2. învățământul profesional cu durata de 3 ani se adresează absolvenților clasei a VIII-a
  3. învățământul dual se organizează pentru absolvenții clasei a VIII-a pe baza unui contract de muncă semnat cu agentul economic

Sistemul de învățământ este denumit «dual» deoarece combină ucenicia într-o companie cu învățământul profesional într-o școală profesională / un liceu tehnologic. Această formă de organizare a învățământului profesional & tehnic are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev -părinte/tutore și unitatea de învățământ.

Instituția educațională asigură formarea teoretică tehnică (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul oferă resursele umane și financiare (inclusiv bursă) pentru a organiza formarea practică la locul de muncă (3-4 zile pe săptămână). Dacă în primul an pregătirea practică realizată în atelierele școlii și la operatorul economic reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, ca în anul al treilea, aproximativ 72% din timp să fie alocat pregătirii practice. Iar cine dorește să își continue studiile, făcând cel de-al 4-lea an de liceu, dă Bacalaureatul care-i va certifica competențele de bază în egală măsură.

De anul acesta s-a făcut un pas în față pentru ruta duală completă, guvernul validând și învățământul universitar dual, invitând instituțiile de învățământ pre și universitar duale să se înscrie – alături de UAT și operatori economici – în consorții pentru a accesa fonduri guvernamentale și a dezvolta împreună campusuri profesionale integrate.

Filiera profesională universitară va avea 4 profiluri: tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului.

Cele mai interesate industrii de sistemul dual sunt auto & mecatronică, aeronautică, agroalimentar, silvicultură-prelucrarea lemnului-industria lemnului, industria ușoară, sectorul IT & industriile creative, sănătate și turism.

Oferta la Profesional e de două ori mai mare decât cererea

Din cei peste 110.000 elevi admiși în învățământul liceal (anul școlar 2022-2023) peste 44.000 au  fost repartizați la licee tehnologice, însă puțin peste 18.000 elevi au optat pentru rute de școlarizare în învățământul profesional, astfel rămânând libere 23.000 de locuri (din cele 41.000 prevăzute). Există școli profesionale și licee tehnologice în doar 28 județe, respectiv 58 școli în care există 400 clase duale, acestea având 19 certificări. Anul trecut peste jumătate dintre absolvenții certificați au rămas angajați în companiile cu care au semnat contractul de muncă la început.

De menționat că în anul școlar 2020-2021, numărul absolvenților de învățământ profesional a fost de 25.000, adică 17% din cei peste 144.000 absolvenți liceu, potrivit INS.

ImagineImagine

Sursa: Realitatea de Buzau

Articolul precedentCULISELE STATULUI PARALEL. Scandalul Petrom. Contractul de privatizare a fost desecretizat. Doar o zi!
Articolul următorViceprimarul comunei gălățene Cosmești, trimis în judecată de ANI pentru conflict de interese